Atunci când eram mică obijnuiam să ascult tot felul de povești cu prinți și prințese .. acolo unde dragostea era adevărată , și toți trăiau fericiți până la adânci bătrâneți .
Cred că acest „happy end” îl visa orice fetiță .
Dar cu timpul am realizat că erau doar povești , și în viața reală nimeni nu îți poate da o senzație pe care să nu o poți explica , să te facă să zâmbești atunci când tot ce vrei e să plângi ... acel furnicat când auzi ciupirea corzilor de la chitară .. acel „je ne sais qois” .
Și am renunțat la acest vis de copilă , razând sarcastic de fiecare dată când mulți își declară dragoste pe veci.
Mi se tot repeta că : dragostea este oarbă , surdă , și uneori prostească , dar ține veșnic și apare doar o singură dată ... dar oare dragostea nu s.a gândit că poate îți intră o geană sau musculiță în ochii ?! sau se pune un
Și cum rămâne cu acei oameni care se iubesc pentru o viață dar nu au avut curajul să.și exprime sentimentele? ei se iubesc cu adevărat și se vor iubii până la sfârșit deșii își împart viața cu o altă persoană pe care nu o iubește , doar o respectă . Și ei au întors capul după autobuz când a trecut dragostea pe lângă ei ?!
Cum să permiți ca două suflete care se iubesc , să nu poată fi împreună până la sfârșit , să îi lași să doarmă în brațele unei persoane de care ei nu sunt nici măcar atrași , să.i lași ca în fiecare noapte să se gândească la cel iubit și să vezi cum îi dor inimile și li se scurg lacrimile pe obraz .
A spus bine cine a spus că destinul ți.l mai faci și cu mâna ta , tot ce îți trebuie este curajul și puțin noroc să găsești persoana potrivită .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu